Majoritatea dintre noi am auzit , de multe ori , expresia " s-a taiat boiliesul " , folosita in diferite contexte de catre pescarii al caror vad de pescuit refuza in mod aproape subit sa mai produca capturi . Ce inseamna insa acest fapt si care ar fi posibilele explicatii ce conduc la refuzul pestelui de a se mai hranii cu nada ? Este posibil sa existe mai multe explicatii sau doar nada este de vina ?
Pentru inceput trebuie sa lamurim ce vor sa spuna pescarii cand afirma ca boiliesul "s-a taiat " . Pai aceasta constatare se refera la faptul ca boiliesul respectiv nu mai este capabil sa prinda crapi dupa ce o facuse o perioada de timp . Cu alte cuvinte boiliesul are o putere de atractie de scurta durata . Poate ca asa stau lucrurile dar , din punctul meu de vedere , raspunsurile pot fi mai nuantate si nu au legatura tot timpul cu calitatile nadei .
Valoarea nutritiva a nadei poate fi un factor care sa influenteze comportamentul de hranire al crapului . Crapul se hraneste cu boiliesuri pentru a asimila nutrientii necesari supravietuirii . Dar pentru ca pestele sa se hraneasca trebuie ca respectiva nada sa emita semnale care sa determine pestele sa se hraneasca . Semnalele transmise de un boilies sub apa sunt constituite sub forma unui mix format din semnale provenite din partea lichida introdusa in boilies (arome , lichide nutritive , etc ) si semnale provenite de la fainurile din componenta sa . Semnalele provenite din partea lichida actioneaza , de regula , rapid dar pe termen scurt . In contact cu apa , acestea vor iesii din boilies iar dupa o perioada de timp nu vor mai avea putere de atractie . Practic puterea de atractie ramane dupa un timp pe seama ingredientelor " solide " care emit semnale pe termen lung . In masura in care acestea contin nutrientii necesari crapului , boiliesul ramane atractiv in continuare fara ajutorul partii lichide . Daca insa partea "solida" a boiliesului este construita pe ingrediente cu valoare nutritiva scazuta atunci semnalul de hrana produs de acestea este minim .
Crapul consuma energie atunci cand se hraneste si in principiu ar trebuii sa manance ceva care sa-i aduca un surplus de nutrienti peste ceea ce el consuma in procesul de hranire . Deci la nivel teoretic putem spune ca pestele se va hranii cu un boilies slab nutritiv influentat de semnalul transmis de partea lichida de atractie dar o va face o perioada scurta de timp pana cand aceasta se estompeaza . In plus crapul poate realiza ca consuma mai multi nutrienti cu procesul de hranire decat castiga din asimilarea hranei . Cam asta ar fi explicatia nutritionala la scaderea randamentului unui boilies pe termen lung .
Poate fi pusa reducerea numarului de trasaturi si pe seama altor factori ? Eu zic ca da . O cauza des intalnita este supranadirea . Pescarul nu face o corelatie intre numarul crapilor aflati pe vad si canitatea de nada care trebuie oferita pentru a-si putea asigura trasaturi constante in continuare . Cu cat mai multa nada este aruncata cu atat sansele crapilor de a ajunge la momeala de la carlig este mai redusa . Prin supranadire pescarul isi reduce considerabil sansele de a mai avea trasaturi . Un aspect foarte important atunci cand vorbim de supranadire este acela ca de multe ori aceasta nu presupune tot timpul ca pescarul sa arunce in apa cantitati impresionante de nada deoarece sunt situatii in care crapul este apatic si se hraneste foarte prost . Un alt motiv pentru care "boiliesul se taie " este opusul supranadirii , adica pescarul nu nadeste la timp si suficient iar crapii pleaca pe alt vad de pescuit unde gasesc hrana oferita de alt pescar . In nici unul din cele doua cazuri amintite mai sus nu este de vina boiliesul ci pescarul .
Influenta conditiilor atmosferice este un alt factor ce poate determina scaderea drastica a trasaturilor . Orice schimbare brusca de temperatura , vant , presiune etc. duce la schimbarea comportamentului de hranire al crapului . De cele mai multe ori crapul refuza sa mai manance pana ce vremea se stabilizeaza . In unele cazuri crapul urmeaza directia vantului si pleaca de pe vadul de pescuit hranindu-se in alta parte . Am intalnit si crapi care urmau un traseu influentat de pozitia soarelui fata de balta . Sunt multe aspecte legate de influenta conditiilor meteo si cred ca difera pe fiecare iaz . Nici in acest caz boiliesul nu este vinovat de scaderea numarului de capturi .
Probabil exista multe alte situatii in care crapul poate avea momente intense de hranire urmate de perioade de pauza ale caror explicatii pot fi diverse fara a avea legatura cu calitatile nadei oferite de pescar . Pentru a elimina incertitudinile legate de nada cu care pescuim este important sa o testam in diferite conditii , pe cat mai multe locatii si pe o perioada suficienta pentru a trage concluzii relevante . In acest fel putem avea incredere in nada folosita in orice context si putem sa ne concentram pe alte aspecte importante ale partidei de pescuit .
